Arhive pe categorii: Special

Religie

Standard

Trebuie sa va spun adevarul.
Cand vine vorba de prosteala, prosteala majora, trebuie sa stati inmarmuriti in fata campioanei absolute a falselor promisiuni si a pretentiilor exagerate: religia.
Ganditi-va putin. Religia chiar a reusit sa-i convinga pe oameni ca exista un personaj invizibil, care traieste in cer, care vegheaza tot ce faceti, in fiecare minut al fiecarei zile. Iar omul invizibil are o lista speciala cu zece lucruri care va sunt interzise. Iar daca faceti oricare dintre aceste lucruri, exista un loc special, plin de foc si fum si tortura si chin, unde te va trimite pe tine sa traiesti si sa suferi si sa arzi, sa te ineci si sa tipi si sa plangi incontinuu, pana la sfarsitul timpului…
… dar te iubeste.
Te iubeste!
Te iubeste si are nevoie de bani.
Mereu are nevoie de bani.
E atotputernic, intru totul perfect, atotstiutor, atotintelept. Cumva insa, nu le are cu banii.
Religia aduna miliarde, nu plateste nici un impozit si mereu are nevoie de inca putin.

Sursa: youtube
[da click, pot sa jur ca e cel mai fain documentar pe care l-am vazut pana acum]

Anunțuri

poezie geniala

Standard

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.

Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.

Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.

Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui „TE IUBESC” partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.
ai.
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
ai.
FA-TI TIMP!

de Bob Moorehead

IeiIei

Standard

Dupa vreo sase luni in care am purtat dupa mine numa’ telefoane imprumutate: sagem; siemens; nokia… a venit si timpul sa am telefonul meu. Chiar daca au trecut vreo trei luni de la ziua mea… totusi mi-am primit cadoul. Un Samsung i900. Setarile-s cam toate in germana si aplicatiile sunt unele peste altele pe-aici. Dar nici o problema. O rezolv eu si pe asta. So…

IeiIeiIeiIei.
In sfasit, dupa mult timp, am propriul meu telefon.

Vena.ro

Standard

In ultima perioada am remarcat ca tot mai multi tineri doresc sa obtina permisul auto. De aceea am cautat sa vad unde as putea rezolva niste chestionare auto online pentru a vedea gradul de pregatire si nu numai. De cele mai multe ori ne pregatim suficient de mult incat atunci cand ne vedem cu chestionarul in fata ne gandim daca am invatat ceva sau nu.

Eu de fel nu sunt superstitios, dar daca am o zi importanta de obicei urmaresc al meu horoscop zilnic pentru a vedea cum imi va merge in acea zi. Am remarcat ca multa lume este interesata de un horoscop foarte bine facut, cu cat mai multe informatii utile despre sanatate, bani si dragoste.

Cand totul se termina prefer sa ma relaxez in fata calculatorului sa joc zuma deluxe si sa consum paharul zilnic de cola. Sunt aproape sigur ca multi dintre voi preferati sa utilizati site-urile de socializare precum Facebook sau Google + dar cu parere de rau va zic ca in Romania aceste site-uri nu au aceleasi functii precum in tarile din vest.

Declaraţia de dragoste

Standard

din ora de fizică…

„Mie chiar îmi pare rău că ai luat trei la mate, la broscoiul ăla belgos. Da’ poate dacă îţi dau eu un pup îţi trece. Trece? A funcţionat? Hmm…? Ce zici?  
 Ştiu că dacă o să zic „acel nume” o să zâmbeşti iar. De fiecare dată când nu schiţezi nici un zâmbet, mă întreb dacă eşti bolnavă. Dar nu eşti bolnavă… tu ştii ce-a vorbit el „cu poke”.  
 Îmi eşti aşa dragă, fetiţă, cu bolfuţele alea ale tale… Aş vrea să fii sora mea. Îţi dai seamă câte lucruri am face? Să ne trezim dimineaţa şi să mergem în balcon la o cafea şi la o ţigară. Ştiu cât îţi place să fumezi în balconurile oamenilor. Poate că în vacanţa de vară acest vis se va împlini, o săptămâna sau două să dormi la mine.  
 Ce-mi place când îmi spui: „Eşti a mea!” Îţi mănânc bolfuţele alea.

Te iubesc mult

 cu mulţi de „m”, „u”, „l”, „t”.”
Asta e de la soră-mea cu ochi verzi. Uneori îmi vine s-o bat, dar o iubesc şi o pup pe frunte. Bleaga!