Arhivele lunare: Iunie 2012

aberatii scrise cu litere mici si multe semne de punctuatie

Standard

planuri de vacanta? nici unul. doar sa nu putrezesc in orasul asta.
postarea asta? o aberatie scrisa cu litere mici.
ce-am invatat saptamana asta? ca incercarile sunt pentru oameni slabi. reusitele sunt pentru cei hotarati.
n-am insomnii. doar vise cu extratrestrii si escapade in trecut. v-am zis ca ma uit la un serial? being erica. o lista cu regrete? o s-o scriu dupa ce o sa ma viziteze si pe mine doctorul tom.
te-ai gandit vreodata cum ar fi sa fii blocat intre patru pereti. fara ferestre. o oglinda. un pat. si-atat? e cosmarul meu. dupa cel in care-s urmarita de cineva si nu pot sa fug. nici sa ma ascund.
mmm… stii ce? corect. nu stii.

Anunțuri

Eu ma holbez

Standard

Stiu ca atunci cand merg singura pe strada ma holbez la oameni. Habar n-am de ce. E neintentionat. E ca si cum te-ai uita la un film nasol si dintr-o data apare o scena interesanta. Paf! Intri in transa.
Mi-am dat seama de chestia asta abia azi. In fata mea era un barbat c-o fetita de mana: „Tati… unde-i mami?” „Dam acum de ea”
Si de curiozitate m-am uitat la toate femeile care veneau in directia lor incercand sa-mi dau seama care ar putea fi mama. Si mi-au picat ochii pe-o femeie gravida. Pe burta ei de fapt. M-am surpins holbandu-ma cateva secunde. Apoi a urmat sa ma holbez la fata ei. Ovala. Par scurt blond. Vorbea la telefon. Si intr-un mod bizar… s-a uitat la mine. Mi-a zambit. Si mi-a facut din mana. M-am uitat in stanga. In dreapta. In spate. Peste trotuar. Mie mi-a facut din mana. N-o cunosteam. Nici ea pe mine. Si acum… stand in fata calculatorului si apasand alene pe taste… ma gandesc totusi c-ar fi fost o scena asa faina de film daca si eu ii faceam din mana. Cine stie? Poate data viitoare. Pe acelasi trotuar. Si cu aceeasi femeie gravida cu rochie scurta roz.

Regim

Standard

Am cateva postari despre mancare. Da’ pe care mi-e lene sa le caut acuma. Sau poate…?

Nu. mi-e lene.

Anyway… rezumat? Mancarea: hobby-ul meu. viata mea. fericirea mea. motivul pentru care ma trezesc dimineata.
Am puns punct relatiei. Nu mai vreau sa mai mananc seara. Si daca mi se face ingrozitor de foame, ca acum de exemplu, o sa beau apa. Apa. Apa. Apa. Si iar apa. Regimul meu. Nu cred nimic despre efectul benefic al apei. Vrajeala. E vorba ca te trezesti noaptea de enspe mii de ori sa te pisi. Si drumul pe care-l faci pan’ la baie si inapoi in pat te ajuta sa slabesti. That makes sense, right!?!

Si fix in momentul asta… mi-e asa de foame… c-as bea niste apa. Adios…

fac iii uuu

Standard

De azi, bineinteles daca ma tine si memoria, nu mai raspund cu „bine, tu?”. E o obisnuinta sa te intreb „ce faci” da’ asta nu inseamna ca ma si intereseaza. Parca era prea sec sa-ti zic doar „salut”.

Asa ca… ce faci?

–  fac minunat
-fac extraordinar
-fac super
-fac mirobolant
-fac genial
-fac incantator
-fac splendid
-fac magnific
-fac mirific
-fac paradiziac
-fac divin
-fac celest
-fac formidabil
-fac grozav
-fac nemaipomenit
-fac nemaivazut
-fac uluitor
-fac uimitor
-fac nemaiauzit
-fac fenomenal
-fac mortal

Atatea cuvinte clorate care pot inlocui un „bine” in asa hal de gri.  Si totusi…

Ce fac eu!?! Deocamdata fac iii uuu.

 

Eu vara invat [2]

Standard

Eu vara invat
Ei… si nu am nici o vina
Ca profa e nebuna parca a tras cocaina
Ea ii vede si pe Einstein; si pe Tesla si pe Newton
Domnu’ director… ce-i ala un etalon?
A… si ma indrept catre scoala
Cu carti si cu caiete… am o durere abdominala
O zaresc la catedra si am fluturi in stomac
O sa ma scoata la tabla si de emotii o sa tac
Si jur ca eu am invatat
Dumneata deja ai abjudecat
Dar ce sa scriu despre motor
Cand tu te uiti la mine intr-un hal asa dezaprobator

Eu vara invat [1]

Standard

Eu vara invat,
Ei… si nu am de ales
E singura idee ca media n-o platesc
Beau in cinstea profesoarei ca tre’ sa ma distrez
La corigenta beau cafea ca tre’ sa ma trezesc
Am hibernat tot anu’ pe o banca
Absenta am luat si-acuma vin la vara
Toata vara ba pe-afara, ba caietul, ba si cartea
Fizica nu ma lasa am ajuns sa visez profesoara
Fratii mei… acuma-s pe la mare
Se balacesc intr-una si de scoala-n cot ii doare
Paharu sus „now”
Ca mie-mi place sa-nvat
Nu de altceva da’ de chiul ma dezvat

Eu vara invat [vara invat]
De chiul ma dezvat [de chiul ma dezvat]
Zorii zilei ma prind
Din caiet citind
Pentru ca vara invat

Oare de ce exista si momente din astea?

Standard

https://blogmov.files.wordpress.com/2012/06/tumblr_lyti3ot5721qizywoo1_500_large.jpgStii momentul ala cand ai impresia ca oamenii din jurul tau s-au saturat de tine? Si te simti abandonat? Alungat? Inutil? Ca un catel care tocmai s-a urcat pe coltarul din bucatarie si o data ce l-a vazut stapanul se ascunde sub pat?
Nu-i ca si cum ai vrea sa iesi din carapacea ta si sa tipi. Dimpotriva. Ai adunat atatea atata timp si ti-ai varsat nervii in zeci de moduri posibile incat acum ti se pare inutil sa te mai complici. Singurul refugiu? Muzica.
Cunosti senzatia aia cand stii ca esti pe cale sa faci ceva de tot rahatu’ da’ parca nu te poti abtine? Sa te caci in ele de consecinte. In ea de constiinta. In ea de moralitate. Si in ea de indiferenta. Sa te caci in tot.

Oare de ce exista si momente din astea?

nu inteleg

Standard

Salvati Rosia Montana? Nu vad decat o duduie intr-un cadru straniu care-si smulge cerceii din urechi de parca n-ar putea sa le scoata cheitele. Nu stiu nimic despre Rosia Montana ca nu prea ma stresez si nici nu ma preocupa. Dar filmuletul asta? Maia Morgenstern si-a smuls cerceii din urechi degeaba pentru mine. Eu n-am inteles ce-a vrut sa-mi transmita. Dar oare… a inteles cineva!?!