Scrisoare

Standard

Draga eu,

Nu stiu cum gandesti acum dar sper ca nu mai esti la fel de nehotarata cum te stiam eu. Aveai o gramada de vise; o gramada de idei; o gramada de idealuri; plus o imaginatie bogata. Cum esti acum?
Sper ca ai reusit utopica performanta de a te imbraca, machia, indrepta parul si asorta geanta potrivita in douaj’ de minute, si nu in saizeci, asa cum ti-ai propus acum ceva timp.
Mai ai regrete? Pentru orice? Sau ai reusit in sfarsit sa te maturizezi? Te-ai schimbat? Tare sunt curioasa sa stiu ce mai faci.
Mai ai acelasi antuaj? Aceeasi prieteni? Apropo, mama ce mai face? Ai reusit intr-un fel sa te intelegi cu ea sau inca e suparata pe tine din vremea liceului? Inca iti reproseaza chestii? Sau nu mai vorbiti deloc? Tu cum te mai descurci? Lucrezi? Sau ai ajuns un nimic, asa cum ti-au reprosat ai tai? Mai scrii pe blog?
Stiu ca-ti cam pare rau pentru ca n-ai putut sa fii fericita. Dar sper ca acum sa nu regreti nimic din alegerile tale. Stiu ca, intr-un fel, esti o femeie puternica. Nu pot garanta asta. Dar in adancul sufletului meu chiar stiu. Nu te mai gandi la trecut. Nu mai poti schimba nimic tu. Doar eu. Poate daca mi-ai trimite tu o scrisoare mie as putea sa repar ceva. Si poate ca asta ne-ar multumi pe amandoua.
Sper c-ai renuntat la o cantitate din orgoliu. Nu vreau sa cred c-ai ramas la fel de incapatanata si dupa ce ai scapat de liceu. Asa ca poate daca cooperezi, ne putem ajuta reciproc. Ce zici? A, am uitat. Nu-mi poti raspunde. Doar eu pot sa-ti spun cate vreau. Fara sa ma opresc. Pot sa-ti reprosez, sa te cert, sa te insult, sa-ti spun c-ai fost o fraiera, ca te urasc. Dar stiu la fel de bine ca tine cat te-a durut cand… etc… Dar la urma urmei suntem una si aceeasi. Exact ca doua picaturi de apa. Poate doar temperamentul difera acum. Si felul de a gandi. Si stilul vestimentar. Si muzica pe care o asculti. Si… poate ca ai crescut si gandesti altfel. Dar stiu ca inca esti un copil, copilule. O sa te apuc de falcute pana la sfarsit…
Dar daca ai ramas la fel cum te cunosc, cu siguranta zambesti acum. Sau poate ca plangi? Razi sau plangi. Sau esti mai rece decat te stiam?
Ce sa-ti mai spun? Nimic. Doar sa ai grija de mine acolo, in viitor, ca de trecut am eu grija.

Cu drag,
tot eu

Expeditor: Winnie la 17 ani
Destinatar: Winnie la 30 de ani

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s