Arhivele lunare: Ianuarie 2012

M-am razgandit

Standard

Creaturilor,

Acum ca am reusit sa alung si putinii cititori pe care-i mai aveam pe-aici ma simt pregatita sa spun ca am luat treiul la mate si nu o sa dau de baut asa cum am promis. Nu ma simt mai implinita. Dar nici mai dezamagita. Ma simt exact cum se simt si ceilalti 29 de colegi care au luat tot nota asta: indiferenta.

Adevarul e ca ma asteptam la un doi, dar speram la un cinci. Si in final mi-am dat seama ca e doar o fantezie de-a mea sa trec semestrul asta la mate.
Gata oamenilor, gata. Nu plangeti. Nu porniti o revolutie. Nu va dau de baut si gata. Resemnati-va.

Iubirea exista

Standard

In seara asta mi-am dat seama ca port iubirea cu mine oriunde as merge. Fie ca-s la scoala, intr-un magazin, acasa, pe strada, intr-un bar, in bloc, la o scara, intr-un parc etc.etc.etc. iubirea e acolo, chiar in fata mea. E langa mine in orice moment. Dimineata cand parul mi-e ciufulit si ochii mi-s mititei , dupa-amiaza, seara, noaptea. E cu mine pana si cand dorm, cand mananc, cand merg la baie. Oricand. Nu m-a abandonat niciodata.
De felul meu sunt cam nesimtita si ii arat degetul din mijloc. De fapt… asta e singurul lucru pe care i-l pot arata. Dar stiu ca nu se supara. Doar e iubirea…
Cum stiu ca-i iubirea? Asta-i simplu. N-am cum sa o confund. Este reala. Nu va mint. Si ceilalti au vazut ca o port cu mine mereu. Si au admirat aceasta relatie inseparabila dintre mine si iubire. Unii cred ca au fost si invidiosi. Mai ales fetele. Iubirea e frumoasa. Nu va mint. Chiar exista. Si este a mea, doar a mea. As putea sa o impart cu cineva. Dar refuz. Ce-i al meu, e al meu si-atat.
Cu toate astea azi am vrut sa scap pentru un moment de iubire. Si cu greu am reusit. Dar uite-o acum, aici, privind si altceva decat degetul meu din mijloc. Dupa multe cautari… pana la urma mi-am gasit suportul special pentru inelul meu „LOVE”. Si-acum, iubirea nu mai e cu mine. Sta pe birou, ascunsa si cu capacul pus.

Asa nu

Standard

Imi place sa-mi recitesc postarile ♥

|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|

De fapt… nu prea-mi place ca mereu arat asa cand le citesc:

„Nu pot sa cred c-am scris asta.”
„Ce naspa am scris!”
„Ce dracu!?! Cum am putut sa exagerez in halul asta?”
„Sa-mi bag picioru’ in el de blog. Acum il sterg!!!”

Nu stiu daca in prezent scriu mai bine sau nu, ca asta o voi afla peste doua luni 😆 dar cert e ca atunci cand ma apuca mania asta trebuie sa caut, sa recitesc, sa sterg sau sa corectez si sa public din nou. Si asta am de gand sa fac de-acum.

Wish me luck

Maitreyi e o hipioata

Standard

Nu-mi place Maitreyi. Pana la urma de ce-as citi un roman despre o virgina hipioata care practica jocuri erotice ca si cum ar fi niste ceremoniale? Era fata unui filozof. Trebuia sa-si gaseasca un indian, sa-i fie fidela si sa umple o ograda de copii. Nu sa umble dupa pula.
Cat despre Allan, despre care s-ar spune ca e un romantic incurabil, cred ca e doar un frustrat sexual. Ii plac femeile urate si grase. Ca orice barbat s-a uitat mai intai la cur si la tate. Initial a facut pe inabordabilul si s-a dat defect… cica nu i-a placut. Si mai apoi i-a descris mainile cateva pasaje. Mainile? Serios? Deci Allan era un labar trist.
Dupa ce se intalnea cu Maitreyi fugea in camera lui si scria in caietel cat de atras si fascinat si interesat si vrajit si tulburat e de bengaleza asta despre care si-a dat seama prea tarziu ca e un sex-simbol. Sa nu mai spun ca se simtea atat de dezarmat in fata ei incat nu-si putea stapani erectia. Era in stare sa se converteasca doar pentru o pereche de craci.

” O iubesc? Ma tulbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit.”

Si mai are si multa vrajeala pe capu’ lui.

Toata lumea zice ca-i frumos. Eu nu l-am citit si nici n-o sa-l citesc. Ce-am facut la clasa a fost suficient incat sa-mi fac o idee. Atat.

Cu adevarat frig

Standard

[Nu e facuta de mine]

Definitia frigului:

+20° – Grecii îmbracă puloverele (dacă şi le găsesc).
+15° – Cei din Hawai pornesc caloriferele (dacă le au).
+10° – Americanii tremură, ruşii seamănă porumb,  locuitorii Helsinkiului opresc incalzirea in apartamente
+5° – Îţi poţi vedea respiraţia. Maşinile italiene nu mai pornesc.
Norvegienii fac o baie. Ruşii conduc cu geamurile deschise.
0° – Apa îngheaţă în America , în Rusia doar se întăreşte.
-1° – Expiratia devine vizibila. Rusii mananca inghetata si beau bere.

-5° – Maşinile franceze nu mai pornesc.
-10° – Începi să plănuieşti o vacanţă în Australia .
-15° – Pisica insistă să doarmă în patul tău. Norvegienii îmbracă
puloverele. Politicienii incep sa vorbeasca despre persoanele fara adapost.
-18° – Primăria din New York porneşte caloriferele. Ruşii fac ultimul
picnic din sezon.
-20° – Maşinile americane nu mai pornesc. Cei din Alaska încep să
poarte mâneci lungi. Expiratia se aude.
-25° – Maşinile germane nu mai pornesc. Cei din Hawai sunt morţi.
-30° – Politicienii încep să discute despre cei fără locuinţe. Pisica
preferă să doarmă în pijamaua ta.
-35° – Prea frig pentru a mai gândi. Maşinile japoneze nu mai
pornesc.
-40° – Plănuieşti o baie fierbinte care să dureze două săptămâni.
Maşinile suedeze nu mai pornesc.
-42° – Transporturile sunt oprite în Europa. Ruşii mănâncă îngheţată
pe stradă.
-45° – Toţi grecii sunt morţi. Politicienii chiar încep să facă ceva
pentru cei fără locuinţe.
-50° – Genele încep să ţi se lipească atunci când clipeşti. În
Alaska , oamenii îşi închid ferestrele de la baie.
-60° – Urşii albi încep să migreze spre sud. Rusii incheie toti nasturii la camasa.
-70° – Iadul îngheaţă.
– 73° – Serviciile speciale finlandeze îl evacuează pe Moş Crăciun
din Laponia. Ruşii poartă căciuli cu urechi.
-80° – Avocaţii bagă mâinile în propriile buzunare. Locuitorii Helsinkiului ingheata de frig. La Moscova lumea incheie nasturii paltoanelor
-114° – Alcoolul etilic îngheaţă. Ruşii nu sunt fericiţi.
-273° – Zero absolut, se opreste miscarea particulelor elementare. Ruşii poartă
cizme si ling vodka inghetata.
-295° – 90% din planetă e moartă. Echipa de fotbal a Rusiei devine
campioană mondială.

Am toate conditiile

Standard

Ea si cu taica-meu au muncit si mi-au dat mie „toate conditiile”. Apropo de asta… frate… mor cand ii aud. „Ai toate conditiile, pune mana si invata. Un copil sarac, de la tara, se descurca mai bine si n-are toate conditiile„.
De parca ala fara lumina, apa, electricitate s.a.m.d. o sa-si incalzeasca mainile sufland in ele, o sa priveasca spre icoana din coltul camerei, o sa ofteze si la lumina lumanarii o sa mai scrie inca 30 de ecuatii la mate [da, asta e dintr-un stand-up comedy]. „Lasa, n-am toate conditiile pe care le are Winnie acasa, dar o sa mai invat inca o formula la fizica”.
Eu trebuie sa-i fac ce zice ea. Ca oricum… este casa ei.  Si  cand vine sambata, ziua de curatenie, dintr-o data TOOOATA casa este a mea. Ca sa vezi.
Daca nu-mi convine „pot sa plec, oricum nu se supara”. Dar imediat ce ma imbrac si dau sa ies pe usa ii latra tatei care e plecat in Germania in telefon ce face fica-sa si s-apuca de bocit.

Si daca a zis cineva, odata, ca femeile sunt dificile.
N-a intalnit-o pe maica-mea.
„Dificil”?
Termenul asta e absolut inutil.