Arhivele lunare: Iulie 2011

Aberatiile din 30

Standard

[Fara diacritice. Scriu de la L. Se pare ca acasa le urmareste paranoia pe „veverite” si sunt captiva intre patru pereti: eu si cu mine. Atat.]
[Pretext pentru un inceput de post] Toata lumea a plecat la mare. Spre marea balaceala. Eu am ramas doar la cada… ca de obicei. Pun pariu ca nici anul asta nu plec nicaieri. Tipic.
L. sta pe pat, cu telefonul meu in maini, jucand „Snake” si indemnandu-ma sa scriu. Ok… ea e cea care sta pe pat si mananca zahar de pe Frappe’ul meu [pregatit cu indemanare de ea, evident]. A fost un fel de noapte a fetelor… dar cu ceva in plus ♥.
3:21 Trebuie sa ne gandim… trebuie sa facem un plan diabolic, zise ea
Argh…
3:24 Chiar trebuie sa facem un plan diabolic… trebuie sa dormi la mine
Va trebui sa imi misc curu’ pana acasa… dar L nu stie ca mi-e lene sa ma misc de pe scaunul ei.
Mi-e lene sa mai scriu. Gata si cu voi. Ne mai vedem… din cand in cand.
P.S.: La multi ani FP!
P.P.S.: Stiai ca daca ai o sticla de colectie grea ca naiba [mrr] cu vin de nu-stiu-care poti sa scapi de-o bataie? Ok… n-as incerca.

Anunțuri

Gata

Standard

Incapatanrea si orgoliul meu m-au adus intr-o stare deplorabila. Asa ca nu stiu cand o sa mai apuc sa scriu vreo postare. O viata frumoasa pentru voi… si daca va mai aduceti aminte de mine, cand va duceti pe la biserica sa-mi aprindeti o lumanare. Asta daca nu mai traiesc.
Pana la urma „veveritele” nu-ti pot aduce decat moartea… sau… o stare de cacat prelungita.
Pace voua… drogati de culori ce sunteti.

Anunţ

Standard

Copil iubitor, semi-orfan, caut părinţi. Mănânc puţin şi am nevoie de-un spaţiu mic. N-am nevoie de alte haine, în caz că mai cresc o să-mi tai picioarele. Pot spăla vasele, pot da cu aspiratorul, pot şterge praful şi vă voi citi câte o poveste seară înainte de culcare. O să scot câinele la plimbare de câte ori e nevoie, dar nu garantez că mă voi trezi la 5 dimineaţa. În orice caz, am îndemânarea de a strânge un căcat de pe covor.  
 De obicei trăiesc într-o lume a mea. Deci de cele mai multe ori nu o să vă daţi seama că sunt pe acasă. Poate chiar n-o să fiu.  
 N-o să vin beată acasă, n-o să miros a fum de ţigară [deşi nu garantez 100%] şi n-o să vin cu burta la gură. Sunt genul care să te asculte când ai o problemă şi pe care-l poţi lua în braţe. Ia-mă acasă. Pentru detalii lasă un comentariu.

Sper sa nu dau peste pedofili.

Iubire

Standard

 Vreau un iubit pe care nu va trebui să-l iubesc cu adevărat. Şi dacă nu se poate aşa, o să învăţ că săruturile nu înseamnă mereu ceva, că promisiunile se pot încălca, şi că iubirea e un alt mod de a spune: „Vreau să te fac să suferi!”.
 Cineva mi-a spus odată că trandafirul e un simbol al iubirii. Dar trandafirul se ofileşte şi moare. Cum rămâne cu iubirea după aceea? Aha… am prins ideea: nu se poate explica, e ca magia. Dar magia de cele mai multe ori e doar o iluzie.
 Sentimentul asta nu m-a plictisit, nu mă plictiseşte, doar că mă dezamăgeste zi de zi. Şi de vină pentru toate deziluziile numite în mod greşit „iubire” sunt de vină doar basmele cu ale lor cenuşărese, prinţi fermecători, nunţi de vis şi cai albi.  
 Cine are nevoie de iubire?
 Mintea pare să nu-ţi mai funcţioneze, genunchii îţi tremură, slăbeşti, ai impresia că inima o să ţi se oprească sau o să-ţi sară din piept, rămâi fără cuvinte, ochii ţi se umezesc. E doar ca un fel de boală şi, pe lângă toate căcaturile,  la sfârşit nu-ţi dai seama că există motive mult mai serioase de a plânge.

Dă-mi like, returnez

Standard

 Tu pentru ce căcat îţi faci fb?
 Să implori lumea să-ţi dea like şi comentarii la poze?
 Mie mi se pare un lucru cretin. Oamenii se uită, dacă le place dau like, dacă nu, ori comentează ori ignoră. Păcat că nu existe şi butonul pentru „dislike”.
 Azi am păţit-o iar. O necunoscută m-a abordat pe chatul de la fb. şi a încercat să mă mituiască.

Gânduri [43]

Standard

 Zici că n-ai nevoie de oameni în jurul tău, că-s inutili, că-s făcuţi doar ca să te rănească.  
 Da’ parcă-i naşpa să stai singur. Parcă-i naşpa să-ţi aprinzi şi să-ţi stingi ţigara fără nimeni în preajmă. Parcă-i naşpa să fii doar tu şi o pereche de căşti în urechi, o carte-n mână şi nişte gânduri neîmpărtăşite. E naşpa să fii singur, dar e mai bine decât să te simţi abandonat.
 Unii din ei, pardon, unii din voi chiar nu merită. Pentru alţii, în schimb, ar trebui să faci mult mai mult. Unii merită apreciaţi. Alţii, în schimb, se laudă singuri. Majoritatea o să-ţi întoarcă spatele atunci când le spui verde-n faţă ce te deranjează. Minoritatea o să încerce să se schimbe alături de tine.

Meidei – Meidei mai lasă-mă cinci minute

Standard

Băga-mi-aş pula-n muzica ta, vecine.
Bă, m-am trezit la 10 fără 10. Ca niciodată vacanţa asta.
Şi m-am teleportat direct în duş. M-o fi luat cu transpiraţii de la boul de lângă mine care ascultă manele şi melodii gen: let’s be friends  lesbi friends.
Pur şi simplu nu mai pot să dorm bine, frate. Or vine maică-mea la 11 fără 5, dar e lege că la unşpe fără cinci în fiecare dimineaţă, să mă anunţe că e aproape 11 şi tre’ să scot câinele afară; or mi-e prea sete, prea cald; ori mă trezeşte câte-un copchil care urlă la mă-sa: „Mamaaaaaaaaaaa”.
Mă-ta stă în bloc cu mine, am prins ideea. Acum marş şi nu mai urla, puţosule.