Noi şi părinţii noştri

Standard

Mulţi părinţi nu îşi văd copiii aşa cum sunt, din cauză că îi preocupă un ideal pe care îl au în minte. Iar când copilul lor nu corespunde idealului, atunci apar reproşurile… În acest caz, adolescentul are două posibilităţi: să devină copilul pe care şi-l doresc părinţii, deşi nu este ceea ce vrea el, sau să încerce să devină cum visează el, riscând astfel să intre mereu în conflict cu părinţii.
În general, dacă asculţi părinţii vorbind despre copiii lor, o să îi auzi adesea [probabil nici părinţii tăi nu sunt o excepţie]: „Aş vrea ca şi copilul meu să facă aşa…, să fie mai…” De mult mai puţine ori însă îi vei auzi spunând: „Copilul meu vrea… şi îi respect decizia.” Răspunzând la un chestionar privind rolul lor de părinte în conflictele de comunicare în familie, majoritatea părinţilor au considerat că ştiu ce e mai bine pentru copil şi că e doar o chestiune de timp până când şi copilul îşi va da seama de acest lucru. O astfel de presiune a adultului din familie pentru a crea un adolescent conform standardelor personale este unul din factorii esenţiali în declanşarea şi potenţarea crizei adolescentine şi a conflictului deschis între părinţi şi copii.

Unii părinţi nu îşi văd copii aşa cum sunt, din cauză că sunt prea preocupaţi să îi vadă aşa cum şi-ar dori ei să fie. În acest fel, nu mai observă lucrurile bune, realizările sau eforturile celui de lângă ei, ci doar taxează momentele în care s-a abătut de idealul părintesc. Comunicarea devine tot mai dificilă, copilul se simte tot mai puţin susţinut, tot mai descurajat, până când, în cele din urmă, renunţă să mai creadă că va veni un moment în care va putea fi prieten cu părinţii săi. Reproşurile aduse de părinţii aflaţi în conflict cu copiii lor adolescenţi sunt de cele mai multe ori de tipul neîndeplinirii a unei sarcini sau neascultare. Familiile care au fost consiliate în vederea îmbunătăţirii comunicării cu copiii au construit relaţii stabile şi constructive, de lungă durată.

←Încearcă să descoperi adolscentul care se află în fiecare din părinţii tăi.
Muzica, de exemplu, e foarte importantă la orice vârstă, fiind o modalitate miraculoasă de a ne descoperi o stare de bine în interior, de a ne relaxa sau a socializa mai uşor. Pentru un adolescent însă, muzica poate deveni însăşi fiinţa lui. Toate tensiunile sau frustrările acumulate în viaţa de zi cu zi îşi pot găsi răspunsul în preferinţele sale muzicale. Cu cât mai încorsetat se va simţi în viaţa reală, cu atât muzica sa preferată va avea nevoie de o formă mai rebelă de exprimare. În ceea ce te priveşte, începe prin a-ţi analiza gusturile muzicale, ca să înţelegi mai bine care sunt nevoile tale. Apoi discută cu părinţii tăi sau măcar cu părintele cu care comunici mai greu de obicei şi află care era muzica pe care o asculta când era de vârsta ta şi dacă îi mai place încă. Apoi încearcă să aflii mai multe despre motivele pentru care îi făcea plăcere să asculte acea muzică, despre prietenii pe care îi avea şi care îi împărtăşeau preferinţele. Pe parcurs vei afla tot mai multe despre el, despre gusturile sale şi despre valorile pe care le aprecia atunci. De exemplu, ar putea spune „Îmi plăcea acea muzică pentru că puteam să dansez pe ea, sau era mai liniştită şi decentă.” În fuctie de lucrurile pe care le afli,îi vei putea împărtăşi la rândul tău argumente care susţin preferinţele tale muzicale. O astfel de discuţie o să vă aducă mai aproape unul de celălalt, o să aflaţi mai multe unul despre celălalt şi vei deschide o portiţă pentru a-i câştiga respectul faţă de ceea ce eşti. Căci dusă până la capăt, această discuţie va deveni nu doar un schimb de replici între un părinte şi copilul său, ci o conversaţie între doi adolescenţi, care îşi spun unul altuia lucruri despre ei şi, în acest fel, realizează o legătură umană. Pe termen lung, această discuţie va putea constitui introducerea în multe discuţii argumentative pe care le puteţi avea când vei dori să îţi susţii punctul de vedere.

←Identifică sentimentele de inferioritate pe care vor să le rezolve pe tine.
Sună grav şi uneori chiar şi este. Mulţi părinţi doresc să îşi îndeplinească prin copii lucrurile  pe care nu au reuşit să le realizeze ei singuri sau vor să îi ducă pe copii pe un drum pe care ei nu au fost, considerând că în acest fel problemele vor dispărea. De exemplu, un adult care a visat să devină medic poate încerca în mod agresiv să îşi îndrume copilul către Facultatea de Medicină, în timp ce un adult care a reuşit să strângă bani, dar se simte complexat din cauză că nu are educaţie, îşi va împinge copilul către cele mai bune şcoli şi titluri, fără a se întreba prea mult ce doreşte copilul său. Studii efectuate pe mediul familial al absolvenţilor de facultate şi al persoanelor care s-au îmbogăţit de tinere arată că cei mai mulţi provin dintr-un mediu de clasă mijlocie sau săracă. Dacă simţi că în familie există o astfel de presiune care apasă asupra ta, poate e un moment bun să discuţi deschis cu părinţii tăi. Poate decizia lor este una bună, dar e important să primeşti din partea lor respectul de care ai nevoie, pentru a alege ce-ţi convine şi ţie. Ca atare, o cumincare activă în familie va duce la existenţa unor valori consistente, care să fie împărtăşite de fiecare dintre membrii săi. Şi dacă vei merge la Medicină, de exemplu, va fi hotărârea ta, iar lucrurile vor fi cu atât mai frumoase cu cât acesta este poate şi visul mamei tale.

În jurul nostru sunt mereu oameni… Indiferent că suntem pe stradă, la şcoală sau undeva la cumpărături, există fiinţe pe care uneori nici nu le băgăm în seamă. Opreşte-te câteva clipe şi gândeşte-te la fiecare în parte, ce probleme şi ce bucurii au, ce lucruri îşi doresc cu adevărat. Apoi gândeşte-te la tine, printre aceşti oameni. Fiecare în parte e important, fiecare are dreptul să îşi îndeplinească visul, prin urmare şi tu îl ai. Încrederea pe care o ai în tine, chiar când nu simţi ajutor din jur, te va ajuta să câştigi respectul celorlalţi şi să îţi găseşti locul tău în lume. Şi e dreptul tău ca părinţii să afle acest lucru şi să fie de acord cu alegerile tale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s